DSGVO | GDPR notice on cookies

This site uses cookies from Google to deliver its services and analyze traffic. Your IP address and user-agent are shared with Google along with performance and security metrics to ensure quality of service, generate usage statistics, and to detect and address abuse.

Week #3 - în limba română

A treia vizita de proiect: Sibiu

A treia vizita  de proiect a avut loc in Sibiu, Romania. Am sosit duminica, 21 octombrie 2012 si am plecat sambata, 27 octombrie 2012 (unii chiar vineri).

Aceasta este galeria foto a acestei saptamni 



















Si acesta este slideshow-ul cu imagini selectate:



Vizita în Sibiu: Jurnal
Duminică, 21.10.2012

Toți participanții au ajuns în Sibiu- unii dintre noi au fost norocoși pentru că am aterizat la aeroportul din Sibiu, care este situat în mod convenabil în apropierea orașului, în timp ce unii au călătorit un drum lung cu autocarul după ce avionul lor a aterizat la București. Am fost cu toții întâmpinați cu căldură de gazdele noastre din România și ne-am bucurat să îi cunoaștem la rândul nostru. Au fost foarte prietenoși și primitori, iar noi ne-am simțit cu adevărat ca acasă.

Luni, 22.10.2012
Ne-am reunit toti, dimineata, la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, școala noastră parteneră, și am făcut un tur al acesteia îndrumați de coordonatorul de proiect din România, Corina Pavelescu. Am admirat coltul dedicat proiectului Comenius, unde fiecare dintre cele cinci țări participante avea un panou cu fotografii și citate sau poezii în limbile native.
Apoi a urmat deschiderea oficială a vizitei de proiect în sala festivă. În locul tricourilor de proiect echipa românească a pregătit cravate! Imprimate cu emblema vizitei de proiect din Sibiu, cravatele argintii au fost o sursă de amuzament pentru că mulți dintre noi nu au știut să le facă un nod, dar cu puțin ajutor din partea profesorilor și a unor elevi îndemânatici, cu toții am arătat foarte chipeș într-un final.

După pauza de cafea bogată în prăjituri și alte dulciuri, am mers la impresionanta primărie a orașului, unde am fost întâmpinați de primarul Sibiului, Klaus Johannis. Utilizând o engleză excelentă, acesta a ținut un scurt discurs despre importanța proiectelor ca și al nostru, evidențiind poziția tolerantă a Sibiului menținută de secole, cum ar fi faptul că bisericile aparținând diferitelor culte sunt situate pe aceași stradă ca o dovadă a respectului cetățenilor pentru alte credințe.

Atelierul de teatru a început după-amiaza și a fost condus de profesoara de teatru Lorelei Gazawi, cu ajutorul Corinei Pavelescu și al Danei Săcelean. Am făcut exerciții de încredere și am inventat propriul nostru marș, mai mult, am făcut un exercițiu de pantomimă în care am încercat să arătăm că am fi avut un geam de sticlă în fața noastră. Acesta a stârnit multe râsete la început, însă am devenit din ce în ce mai buni pe parcurs.

În acea seară, ne-am întâlnit cu toții pentru cină la restaurantul Kontiki. Am urmărit un spectacol de dans popular pregătit de grupul din România (printre care și câtiva elevi participanți) acompaniat și de muzică live. Toate celelalte echipe au pregătit la rândul lor scurte momente artistice (dansuri, cântece, scenete), toate fiind interesante și amuzante pentru spectatori.

Marți, 23.10.2012
Am continuat cu atelierul de teatru toată dimineața, lucrând la marșul nostru și la exercițiul de pantomimă, însă de data aceasta a trebuit să ne imaginăm că suntem blocați într-un cub de sticlă. De asemenea, am fost familiarizați cu personajul domnitorului Vlad Țepeș (secolul al XV- lea) și cu fraza de care oamenii se folosesc până și astăzi pentru a-i cere ajutorul: “Unde ești tu Țepeș, Doamne?”

După prânz, am fost invitați să urmărim o piesă de teatru la rândul nostru - și ce piesă neobișnuită! Actorii profesioniști au jucat înăuntrul unui tramvai care mergea către un sătuc din apropierea Sibiului unde am coborât, iar piesa a continuat în fața tramvaiului și în drumul  de inapoiere în celălalt vagon. Piesa de teatru se numea “Un tramvai numit Popescu” și a fost fascinant să urmărim actorii cum își ilustrau personajul, deși au vorbit românește aproape pe tot parcursul piesei (alături de câteva fraze în engleză, germană și franceză), mulți dintre noi am înteles acțiunea acesteia- o poveste tristă despre un poet pe nume Popescu, viața sa și dragostea sa și cum moartea este o parte din viață.

Când ne-am întors în Sibiu, doi elevi români ne-au arătat centru orașului. Ne-au plăcut clădirile și atmosfera foarte mult- frumoasele biserici vechi, impresionanta Piața Mare (cu o statuie a fondatorului școlii partenere, Gheorghe Lazăr) și Podul Miciunilor cu vederea sa încântătoare.

Apoi a urmat timpul liber pentru elevi, iar câtiva dintre noi am fost la un bar de karaoke, unde ne-am distrat povestind și cântând împreună.

Miercuri, 24.10.2012
Această zi a început foarte devreme- a trebuit să fim la stația de autobuz la ora 7 . Dar pentru un motiv întemeiat:  Am avut în plan un drum lung cu autocarul. Mai întâi ne-am oprit la Sighișoara, “un bun exemplu de mic oraș medieval care a jucat un important rol strategic și comercial la extremele Europei centrale timp de câteva secole”, așa cum este descris de site-ul UNESCO World Heritage Centre. A fost și o oportunitate fascinantă de a observa moștenirea medievală a zonei.

După prânz, am ajuns la destinația noastră principala: Castelul Bran, locul unde a trăit cu adevărat contele Dracula. Desigur, el nu a fost vampir - acest fapt a fost inventat de autorul Bram Stoker -, dar el era cunoscut ca un domnitor foarte strict și de asemenea un judecător aspru dacă se isca o ceartă între supuși. Din această cauză românii de azi îl strigă (în glumă) pe Vlad Țepeș (acesta era numele lui adevărat) ori de câte ori se petrece vreo nedreptate. Așa cum ni s-a spus cu o zi înainte, Țepeș era important pentru piesa noastră de teatru, pentru că trebuia să îl chemăm în ajutor. Așa că am realizat un scurt videoclip (filmat de echipa poloneză/ Dr. Maliszewski ) care ne înfățișa pe toți alergând în sus pe treptele castelului Bran și strigând după ajutor.
A fost foarte amuzant și nu a durat mult timp, iar apoi am putut vizita întregul castel. Nu arată deloc ca un castel al unui vampir , în schimb este foarte fermecător, asemănător unui castel pe care cineva și l-ar imagina pentru “Frumoasa Adormită”.
Când ne-am întors la Sibiu, majoritatea dintre noi au mers direct acasă la gazdele noastre pentru că eram foarte obosiți.

Joi, 25.10.2012
Joi a fost ziua importantă pentru piesa noastră de teatru. De dimineață, am repetat încă o dată, apoi am jucat cu adevărat- foarte concentrați, cu camerele video filmând.
Cu toții am fost mulțumiți, a ieșit foarte bine. Sfârșitul fericit al piesei și aplauzele profesorilor ne-au făcut să ne simțim mândri de munca noastră. Sperăm să arate bine când secvența de la castelul Bran va fi adaugată videoclip-ului.

După prânz, am mers la Muzeul Satului din Sibiu. A fost plăcut și relaxant. Mai întâi am învățat cum să ne confecționăm propriile noastre măști din materiale simple, cu ajutorul sfaturilor experte de la angajații muzeului. Apoi ne-am plimbat pe lângă variate clădiri istorice - mori de vânt, biserici de lemn și gospodării tradiționale – toate într-un peisaj minunat.
Seara a fost petrecerea finală, din nou la restaurantul Kontiki, care ne-a plăcut foarte mult. Mâncarea a fost grozavă și ospătarii au fost foarte atenți. Ne-am simțit bine dansând și vorbind împreună.

Vineri, 26.10.2012
Aceasta a fost cea mai relaxată zi dintre toate- am terminat piesa de teatru cu o zi înainte, și acum ne putem destinde. Dar am profitat de timpul nostru chiar și atunci. Mai întâi am fost la barajul și la biserica din Gura Râului. Apoi am mers la Săliște și am vizitat școala și biserica de acolo. În ambele localități, am vizionat dansuri încântătoare pregătite de elevi români, unii dintre ei cântând la fluier și un grup de dansatori, toți îmbrăcați în costume tradiționale extraordinare. Am fost de asemenea impresionați de bisericile ortodoxe, decorate frumos și diferite de cele catolice sau protestante.

După toate acestea, am avut timp să ne plimbăm prin Săliște, într-o vreme caldă și însorită de Octombrie. Prânzul a fost delicios și gustos ca toate celelalte mese de până atunci; am avut timp să povestim cu prietenii noștri și să ne bucurăm de ultimele ore petrecute împreună. Apoi a venit timpul plecării- mai întâi echipa din Polonia, care a plecat cu autocarul la București, și mai apoi echipa din Germania, care a zburat acasă în acea după-amiază.
Echipa italiană și cea turcească au plecat sâmbătă, pe 27 Octombrie.


Păreri individuale

“Pentru mine a fost o experiență nouă pentru că am întâlnit la Sibiu multe persoane noi, tinere și de treabă, interesate de pace și toleranță în lume. Am fost nefericit când a trebuit să plec deoarece legăturile cu unii participanți au devenit puternice. Acum îmi este cu adevărat dor de ei.” (Polonia)

“ Totul a fost foarte bine organizat și a fost minunat să iau parte într-un proiect atât de cool. Îmi amintesc totul ca și cum a fost ieri. Îmi lipsesc cu toții: elevii, profesorii și familia care m-a găzduit. A fost greu să le spun rămas bun, dar am rămas cu niște amintiri plăcute. Am creat o legătură puternică și putem oricând să povestim pe internet. Toți am vizitat locuri interesante, am făcut fotografii inedite și ne-am distrat, deci nu am irosit timpul. Toți am adus ceva proiectului: dansuri, glume, prietenie. ”  (Polonia)

“Această experiență m-a schimbat foarte mult pentru că am avut oportunitatea să cunosc oameni noi, să îmi fac prieteni și să învăț ceva nou despre fiecare țară în parte.” (România)

“Mi-a plăcut că noi, oamenii implicați în proiect, am avut o legătură, ne-am simțit ca o mare familie și părea că ne cunoaștem de ani buni.” (Italia)

“Mi-a plăcut totul în această săptămână: obiectivele turistice au fost impresionante, atelierul de teatru a fost plăcut, dar cel mai mult a fost minunat să întâlnesc participanții din celelalte patru țări.” (Germania)

“A fost o săptămână extraordinară pe care nu o să o uit niciodată în viața mea.” (Turcia)

No comments:

Post a Comment